^ ˇ
 

Complicaţii ale operaţiei de mărire a sânilor


Mai întâi de toate, există riscul apariţiei unei reacţii alergice la anestezic. Anestezia generală este considerată a fi mai periculoasă, însă orice tip de anestezic poate genera o reacţie adversă. Deşi cazurile sunt rare, uneori apare sângerarea post-operatorie, care necesită o altă intervenție chirurgicală, pentru a o opri şi a aspira sângele. Alte tipuri de complicaţii sunt hematomul (o tumoare care conţine o aglomerare de sânge închistat) şi tromboza.

Pierderea sensibilităţii, deşi temporară, este des întâlnită după o astfel de operație de augmentare. În general, se înregistrează o senzaţie de lipsă a zonei din jurul mamelonului. De asemenea, există riscul apariţiei unei cicatrici vizibile permanent sau a unei cicatrici la nivelul ţesutului intern. Nu în ultimul rând, la mamografie, pentru sânii cu implanturi trebuie făcute mai multe filme.

Există şi riscul calcifierii – mai ales atunci când se formează o capsulă groasă şi bine definită în jurul implantului. O altă complicaţie posibilă este reprezentată de galactoree (secreția spontană de lapte, neasociată cu nașterea sau alăptarea), care poate apărea atunci când începe producerea laptelui matern. De obicei, această complicaţie dispare de la sine, însă uneori este nevoie de medicamentaţie sau de o operaţie pentru scoaterea implantului.

Atrofierea ţesutului mamar este şi ea posibilă. Conform Administraţiei Alimentelor şi a Medicamentelor din SUA (FDA), „presiunea exercitată de implantul mamar asupra ţesutului poate cauza subţierea şi micşorarea acestuia. Acest fenomen poate apărea atât când implanturile sunt existente, cât şi după înlăturarea lor definitivă.“

Foarte rar, se poate produce chiar necroza (moartea) ţesutului mamar, a pielii sânului sau a locului unde a fost efectuată incizia. Efectele necrozei sunt intensificate de chimioterapie, de fumat, de o circulaţie sanguină deficitară sau de crioterapia post-operatorie.

O altă complicaţie rară, însă foarte periculoasă, este extruziunea. Ea înseamnă respingerea prin piele a implantului de către organism. Astfel, implantul este împins la suprafața pielii, unde devine vizibil, şi trebuie înlăturat înainte de a se sparge, pentru a nu cauza infecţie şi o cicatrice majoră.

Infecţia: Post-operator se poate produce o infecţie care necesită înlăturarea implantului, următoarea operaţie de mărire a sânilor urmând a fi efectuată după mai multe luni de la vindecarea infecţiei. De obicei, infecţiile apar în primele 4 – 6 săptămâni după operaţie, cea mai des întâlnită formă de infecţie fiind cea cu stafilococ.